Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de asemenea și cu controlul alimentelor de origine animală.
Anatomia Animalelor, Etiomorfopatologie Veterinară, Histologie, Boli infecțioase, Chirurgie Veterinară, Expertiza sanitar-veterinară, Epizootologie, Microbiologie și Imunologie, Fiziologie Veterinară, Farmacologie Veterinară, Obstetrică și Ginecologie Veterinara, Biotehnologii în Reproducția Animalelor, Parazitologie, Terapie Veterinară, Semiologie și Imagistică Veterinară, Stomatologie Veterinară.
Printre felinele fascinante care se incapataneaza sa supravietuiasca in ciuda tuturor vicisitudinilor la care le-a supus omul, una singura se distinge prin misterul care-i inconjoara existenta. Departe de orice asezare umana sau chiar in mijlocul oraselor, prezenta sa este marcata doar de urmele labelor sau resturile prazilor. Pretutindeni si nicaieri, pumele aduc un strop de salbaticie indescriptibila in viata oricarui om care face o minima incercare pentru a le cunoaste!
Felis concolor - Pisica cu o singura culoare! Aceasta denumire in latina pe care zoologii i-au dat-o pumei explica foarte bine adevarata natura a acestei pisici mari, scufundata in propriile secrete si pierzandu-si silueta supla si puternica pe fundalul oricarui tip de biotop.
Povestea sa este aceea a unui pradator redutabil care isi stapaneste regatul fara a se face cunoscut in ochii oamenilor. Practic, nu este un alt carnivor care sa-si ascunda viata si obiceiurile atat de bine. Poate doar leopardul…
Puma,pe numele stiintific Puma Concolor, mai este cunoscuta sub de numirea de leul de munte, pisica de munte, sau pantera, in functie de regiune. Este un mamifer care face parte din familia Felidae nativ in America. Aceasta pisica solitara acopera cea mai mare arie terestra din emisfera de vest fiind intalnita de la Yukon, Canada pana in America de Sud la Andes. Este a doua “pisica” dupa jaguar ca greutate din emisfera vestica. Puma este mai asemanator genetic cu felinele mici, cum ar fi pisicile, decat cu animale de dimensiuni apropiate precum leii. Ca un pradator cunoscut, prefera tactica ambuscadei.
Puma este o felina cu adevarat “Made in America”. Arealul sau se intinde pe o suprafata enorma. Din padurile inghetate ale Yukon-ului din Canada pana in sudul Argentinei si al Chile-ului, peste paduri de conifere, Muntii Stancosi, preerii, periferii ale marilor metropole americane, deserturi aride mexicane, padure ecuatoriala amazoniana, platouri inalte din Patagonia, peste toate aceste tinuturi pumele stapanesc, vaneaza si isi cresc puii departe si totusi aproape de oameni!
Din cauza vanatoarei excesive a colonistilor americani si a dezvoltarii umane, habitatul pumei s-a redus si odata cu acesta si populatia animalelor. Incepand cu secolul 20 populatia pumei a fost izolata in unele locuri din America de Nord.
Datorita suprafetei mare pe care puma a ocupat-o in trecut puma este cunoscuta sub cele mai multe nume. Este detinatoarea recordului cu cele mai multe nume, fiind cunoscute peste 40 de denumiri ale animalului. Familia Felidae se crede ca este originara din Asia acum aproximativ 11 milioane de ani.
Hrana Puma
Puma este un pradator de succes, mananca orice poate prinde, de la insecte pana la animale cu copite de peste 500kg. La fel ca toate pisicile este o iubitoare de carne, ceea ce inseamna ca in principiu se hraneste cu carne pentru a supravietui. Cele mai des cautate si vanate specii sunt caprioarele, in special in America de Nord, cerbul, elanul, catarii, caii salbateci, animale domestice cum ar fi vite, oi, si altele. Mai conduma mistreti si armadilo.
Un studiu din America a aratat ca animalele cu copite reprezinta 99% din hrana de baza. In Europa sunt preferate mamiferele mai mici, inclusiv rozatoare mari cum ar fi capibara. Copitatele reprezinta 40% din hrana, restul procentelor fiind ocupate de soareci, arici, iepuri de camp, pasari, reptile, si altele.
Hranirea. Puma atacă animale de talie mare ca cerbi, elani, reni, dar și rozătoare ca șoareci, șobolani, veverițe, castori precum si sconcs, oposum, coioți, vulpi, reptile, oi și tineret bovin. Animalele de talie mare le atacă printr-un salt. Ajunsa pe spate, rupe printr-o mușcătură coloana vertebrală a prazii în regiunea cervicală. Nu-si paraseste prada decat atunci cand ii este pusa in pericol viata ei sau a puilor.
Desi atacurile pumelor asupra omului sunt rare, comparativ cu alte animale, ele pot fi fatale. Desi sunt mult mai multe intepaturile fatale ale albinelor decat decesele provocate de pume, trebuie mentionat ca, totusi, intre 1890 si 2011 pumele au ucis cel putin 110 oameni, dintre care jumatate dupa 1990. Mai mult de 2/3 din decesele din Canada au avut loc pe Insula Vancouver din statul Columbia Britanica.
Ca toate animalele de prada, Puma ataca daca se simte amenintata, in cazul in care omul simuleaza instictul de a fugii sau se preface a fi mort. A fost dovedit faptul ca victimele-copii nu au fost insotite de adulti. Daca, din contra, omul atacat ramane erect, nu scapa din priviri animalul, striga cu voce tare, isi agita bratele, arunca cu obiecte si face tot posibilul pentru a parea mai mare si infricosator, atunci poate determina pradatorul sa bata in retragere. Trebuie avut in vedere ca pumele traiesc intr-un mediu dur, unde o accidentare poate insemna moarte iar ele sunt foarte constiente de aceasta. De aceea prefera o prada usoara. Fa tot posibilul sa nu pari una. Cele mai multe atacuri au fost efectuate de pume tinere, de pana in doi ani si subponderale.
Pumele au in instinctul lor natural evitarea omului. Cu toate acestea au fost documentate cazuri in care pumele au fost vazute mergand pe urmele umane din zapada sau urmarind oamenii care lucreaza sau se joaca. Este vorba insa de cel mai pur instinct felin – curiozitatea inofensiva. Este insa numai unul din comportamente…
Desi pot face sprinturi rapide pumele prefera surpriza ambuscadei. Acestea se ascund prin copaci sau prin tufisuri de unde sar in partea din fata a prazii si o muscatura sufocanta in zona gatului ii aduce meritata cina. Uneori rupe gatul unora dintre animalele mici pe care le vaneaza din cauza muscaturii puternice si al impulsului. De obicei omoara un animal la doua saptamani, dar cand are pui perioada scade, mai ales atunci cand acestia sunt mari, ating maturitatea in jurul varstei de 15 luni, puma trebuie sa vaneze o data la 3 zile. De obicei dupa ce omoara prada o duce intr-un loc stiut si o acopera cu frunze, crengi, etc pentru a o consuma mai multe zile. In general se stie ca puma consuma doar prada ucisa de ea, dar conform unui studiu in California in care s-au lasat carcase de caprioara, acestea au fost consumate de puma, probabil pentru ca prefera carnea de caprioara.
Aspect Puma
Puma este un animal puternic si agil. Este al patrulea animal ca marime dintre pisicile mari. Adultii au 60 pana la 90cm inaltime la nivelul umerilor. Masculii ating lungimi de 2.5m de la nas pana la varful cozii, iar femelele putin peste 2m.Masculul este mai mare si mai solid decat femela, unele exemplare bine dezvoltate fiind chiar cu pana la 40 % mai mari decat femelele. Masculii au greutatea cuprinsa intre 60 si 100kg, iar femelele intre 30 si 70kg. Cea mai mica puma, in dimensiuni, poate fi intalnita la ecuator, iar cea mai mare la poli. Cea mai mare puma se spune ca ar fi cantarit 136kg. A fost impuscata in arizona.
Capul este rotund si urechile drepte. Gatul si maxilarelel puternice ii ofera posibilitatea sa muste si sa apuce prazi mai mari. Are cingi gheare retractabile la labele din fata si 4 la cele din spate. Desi este mare, nu este la fel de musculoasa si puternica ca si jaguarul. In ciuda marimii sale destul de mari, nu este clasificata drept pisica mare. Nu poate rage precum leul pentru ca nu are laringe, comunicarea este minima la nivelul speciei, sunete pot fi auzite in relatia mama-pui, in rest puma este o felina silentioasa. Puma maraie, suiera, toarce si are alte activitati comparabile cu cele ale pisicii domestice. Sunt cunoscute pentru tipetele lor, tipete care adesea sunt interpretate gresit si care fac trimitere la unele din denumirile lor comune. Blana are culoarea uniforma, de aici si denumirea din latina concolor, puma concolor. Culoarea poate varia mult chiar si intre frati. Blana de obicei galben-roscat poate varia la gri-argintiu, rosiatica, inclusiv falcile, barbia si gatul. Alaturi de lei si de lincsii caracal, pumele sunt singurele feline care au o blana intr-un singur ton de culoare, roscat-galbui in diverse nuante.
In zonele tropicale, nuanta blanii de puma este usor roscata, pe cand in padurile nord-americane, blana tinde mai mult spre gri-cenusiu. Puii se nasc cu ochi albastri, cu pete si inele de culoare pe cozi. Labele sunt mari, cele din spate proportional mai mari, permitandu-i pisicii sa faca salturi mari si sprinturi scurte. Este raportat un salt de 5.4m pe verticala. Pe orizontala puma are capacitatea sa faca salturi intre 6 si 12m. Poate alerga cu viteze de 55-75km/h, dar pe distante scurte. Este adaptata pentru sprinturi scurte, nu pentru urmariri. Ca orice pisica tinde sa se catere in copaci sa scape de inamici, nu se poate spune ca iubeste apa dar la nevoie poate inota.
Pana in 1980 erau recunoscute 32 de subspecii de puma. In urma cercetarii speciilor de mamifere din lume se recunosc sase mari subspecii dintre care cinci se gasesc in America latina
Comportament Puma
Puma este un animal caruia ii place sa traiasca in singuratate. Intre luna noiembrie si iunie, atunci cand intra in perioada imperecheii, puma traieste cateva saptamani impreuna cu pereche sa. Inainte ca femela sa nasca puii, masculul o paraseste. Dupa trei luni de sarcina, femela naste de 1 la 6 pui, iar la varsta de 20 de luni se despart de mama sa.
Perioada cea mai activa a pumei este in zori si pe inserat. Teritoriul ocupat de puma estimat de Canadian Geografic este cuprins intre 150 si 1000 km patrati de catre masculi si jumatate ocupat de femele, in timp ce alte studii arata ca o puma ocupa doar 25 km pana la 1300 km patrati de masculi. In statele unite au fost raportati 775 km patrati ocupati de puma.
Reproducere Puma
Femelele ajung la maturitatea sexuala incepand cu varsta de 18 luni pana la 3 ani. Ele de obicei se imperecheaza la fiecare 1-3 ani. Femelele intra in calduri timp de 8 zile. Perioada de gestatie este de aproximativ 91 de zile. Femelele sunt uneori raportate ca monogame, dar acest lucru este nesigur, poligamia este mai des intalnita. In captivitate rata de reproducere este mai scazuta datorita stresului. Numai femelele se ocupa de educatia puilor.
Acestea lupta cu inversunare pentru protectia micutilor, fiind vazute adesea luptandu-se cu animale mult mai mari decat de obicei, precum ursi grizly. Puma da nastere la 1-6 pui, de obicei 2 sau 3 in locuri ferite de alte animale precum pesteri sau vizuini mai mari. Puii se nasc orbi si sunt cumplet dependenti de mama la inceput. Sunt intarcati la varsta de 3 luni si incep sa iasa la vanatoare alaturi de mama. Dupa sase luni incep sa vaneze animale mici pe cont propriu.
La nastere au pete care ii ajuta sa se camufleze de inamici si pe masura ce cresc dispar. Tinerii adulti incep sa se stabileasca pe propriul teritoriu la varsta de doi ani, masculii de obicei se despart de familie mai devreme. Un studiu a aratat ca mortalitatea intre pume se datoreaza faptului ca cei care pleaca de langa mame se indeparteaza prea tare si patrund pe teitoriul altor pume. Speranta de viata in captivitate este de 9-13 ani, o femela de cel putin 18 ani a fost vanata in Vancouver. In captivitate pumele traiesc 20 de ani.
BOOSTER MEDIA SRL, CUI 31318579, J15/159/2013
