Calutul de mare

Calutii de mare sunt creaturi marine foarte interesante si atractive, atat pentru cei mici cat si pentru cei mari. Calul de mare nordic sau patat (Hippocampus erectus) este unul dintre cei mai frumosi, dar si unul dintre cei mai raspanditi si este protagonistul articolului nostru. Multe dintre insusirile prezentate aici se regasesc si la celelalte specii de cai de mare. 

Habitat
    
Calul de mare traieste strict in habitate marine la adancimi cuprinse intre 0,5 si 30 de metri printre alge si in recifele de corali. Calutul de mare nordic se gaseste in Atlanticul de vest, din Canada pana in Venezuela. 

Traieste in preajma coralilor, printre algele de pe fundul marii, de care se agata cu coada.

Descriere fizica

Corpul calutului este subţirel, masurand 5 - 20 cm, are forma de S si este acoperit cu placute osoase. Pe spate prezinta nişte aripioare care îl ajuta să înoate, iar pe cap si spate calul de mare are tuberculi mai mult sau mai putin ascuţiţi. 

Calutul se poate intalni într-o varietate de culori de la roşu pâna la auriu, roşcat-cafeniu sau negricios-cafeniu. Respiră la fel ca beştii, prin branhii, iar caracteristicile lor principale sunt asemănătoare cu ale peştilor.

Solzii calului de mare au fost transformati in aproximativ 50 de placi osoase patrate invelind corpul intr-o armura semirigida. Ochii se pot misca independent sau pot converge in vederea obtinerii vederii stereoscopice. Cea mai notabila diferenta dintre mascul si femela este ca masculul este dotat cu un buzunar asemanator unui marsupiu pozitionat pe partea ventrala. Acest buzunar are rol in reproducere. Calul de mare poate avea pana la 15 centimetri lungime.

Reproducerea
Aceasta este cea mai uimitoare specie de vietuitoare marine, fiindca masculul aduce pe lume “noii urmasi" ai familiei: femela depune circa 1500 de oua in punga pe care masculul o are in acest scop. Peste aproximativ 4-6 saptamani, masculul calut de mare aduce pe lume urmasii. Nasterea poate dura chiar si doua zile. Urmasii au doar un centimetru, dar seamana leit cu parintii. Desi sunt inca vulnerabili, puii pot supravietui singuri chiar si in conditii extreme. 

Comportament
    
Caii de mare inoata incet propulsati de catre miscarile rapide ale inotatoarei dorsale sau a inotatoarelor pectorale. Atunci cand se deplaseaza, calul de mare are nevoie de aproximativ 3 minute sa parcurga un metru. 
    
Este surprinzator ca la caii de mare se practica monogamia, ceea ce inseamna ca perechile vor fi formate pe viata. Partenerii folosesc un dans special in fiecare dimineata prin care se saluta. Acesta are rolul de a confirma legatura dintre cei doi parteneri. In cazul in care unul dintre ei va muri celalalt nu se va grabi sa-si gaseasca partener.

Hrana
    
Caii de mare au nevoie de hrana vie. Nu se pot deplasa suficient de repede pentru a vana, in schimb acestia isi folosesc botul alungit pentru a absorbi crustaceele mici care trec prin raza lor de actiune. Acestia au o foarte mare precizie in raza lor de actiune. Exemplarele tinere se vor hrani pana la 10 ore in fiecare zi, ajungand sa consume pana la 3.600 de pui de crevete.
    
Importanta economica pentru oameni
    
La nivel mondial exista o cerere foarte mare de cai de mare pentru medicina traditionala chineza, pentru acvaristica sau pentru turism. Caii de mare sunt considerati un afrodisiac puternic si sunt folositi pentru tratarea unui sir de boli cum ar fi astmul, impotenta, infertilitatea si infectii ale gatului.

Conservare 
    
In fiecare an dispar nenumarate exemplare din cauza distrugerii recifelor de corali, a algelor sau a mangrovelor. Anual sunt prinse mai mult de 20 de milioane de exemplare, lucru care a dus la scaderea populatiei cu jumatate doar in ultimii 5 ani. Organizatiile de specialitate sugereaza ca aceasta specie este in pericol.