Delfinul

Origine Delfin

Delfinii sunt mamifere marine strans legate cu balenele si porcii de mare (marsuinii). Exista aproape 40 de specii de delfini si 17 genuri. Ele pot varia in dimensiune de la 1.2m si 40kg pana la 9-10m si 10 tone. Ii intalnim in toata lumea, mai ales in marile putin adanci din platourile continentale. Familia Delphinidae este cea mai mare din ordinul cetaceelor si una din cele mai redente; delfinii au evoluat cu 10 milioane de ani in urma. Delfinii sunt cele mai inteligente animale si de cele mai multe ori aspectul lor prietenos si atitudinea jucausa i-au facut populari. 

Numele lor este originar din cuvantul grec delphus care inseamna "peste cu buric".

Hrana Delfin
Delfinii sunt mamifere carnivore, cu adaptari speciale pentru tipul pradator de hranire. Analizand continutul stomacal delfinii consuma, in medie, zilnic 8- 20 kg de peste. Exista diverse metode de hranire a delfinilor. Pestele si calamarul sunt hrana lor principala. Grupul de delfini ingradesc pestii in apele cu adancimi mici pentru a-i putea prinde mai usor. In general, delfinii din Marea Neagra se hranesc cu peste si se concentreaza asupra bancurilor de pesti (cambula, calcan, hamsie, sprot, stavrizi). De aceea este nevoie ca vanatoarea sa se realizeze in grup, iar reusita depinde de o buna coordonare si comunicare. In ceea ce priveste simtul gustului, studiile anatomice au aratat ca pe varful si laturile limbii exista formatiuni speciale, de receptionare a excitatiilor gustative (papile gustative). Astfel, delfinii au capacitatea de a receptiona diferenta de gust de la dulce la sarat, acid si acru. 

Aspect Delfin
Delfinii au un organism fusiform adaptat la inotul rapid. Inotatoarea codala, numita "fluke", este utilizata pentru propulsie, in timp ce inotatoarele pectorale impreuna cu coada ii da posibilitatea delfinului de a avea un control directional. Inotatoarea dorsala le ofera stabilitate in timp inoata. Desi difera in functie de specie, culoarea de baza este griul cu diferite nuante, de multe ori cu multe linii si pete de culoare diferite in contrast. Capul contine asa zis-ul sonar biologic (dispozitiv folosit si de submarine intalnit la doar cateva animale). Multe specii au falcile in forma alungita de cioc distinct. De exemplu specia Bottlenose are gura curbata care arata un zambet fix. Unele specii au pana la 250 de dinti. Delfinii respira printr-o gaura situata in partea de sus a capului lor. Creierul delfinilor este mare si complex si structura lui difera de cea a multor animale. Spre deosebire de majoritatea animalelor delfinii nu au par, cu exceptia catorva fire pe care le pierd la scurt timp dupa nastere. Masculii au doua fante in partea inferioara a corpului care ascund penisul si anusul. Femelele au doar una singura care acopera atat anusul cat si vaginul. 

Cele mai multe specii de delfini au o vedere exceptionala, ei pot vedea atat in apa cat si pe uscat foarte bine. Pot deasemenea auzi frecvente de zece ori mai inalte fata de oameni. Se crede ca urechile delfinilor au legatura cu maxilarul, si cu sonarul biologic; in apa sunetul este condus la urechea mijlocie. Se crede ca dintii sunt folositi ca o antena ce capteaza sunetul de receptie pentru locatia exacta a unui obiect. Simtul tactil este, de asemenea, bine dezvoltat. Terminatiile nervoase sunt la nivelul pielii, in special in jurul botului, pectoralelor si zona genitala. Cu toate aceste caliati de invidiat se crede ca delfinilor le-ar lipsi simtul olfactiv (mirosul).

Comportament Delfin
Delfinii sunt considerati ca fiind cele mai inteligente animale de pe Terra, greu de spus exact cat de inteligente. Comportamentul delfinului a fost studiat intensiv atat in captivitate cat si in salbaticie. Sunt animale sociale care traiesc in general in grupuri de 10-15 indivizi. In zonele cu hrana din belsug grupurile se unesc formand un grup mare care poate depasi de indivizi (rar). Acestia comunica prin diferite caraituri, fluieraturi si alte vocalize. Ei pot stabili legaturi sociale puternice, raman cu semeni bolnavi sau raniti ajutandu-i sa respire impingandu-i la suprafata. De multe ori au protejat oamenii gonind rechinii. 

Delfinii ca si oamenii se angajeaza in dispute pe diferite teme: dispute intre insotitori, concurenta pentru femele, etc. Din aceasta cauza pe corpurile adultilor mai apar cicatrici. In Marea Neagra intalnim trei specii de delfin: marsuinul, focena si porcul de mare. Au fost monitorizate aproximativ 2300 de exemplare din toate cele trei speciile in Marea Neagra.

Reproducere Delfin

Copulatia la delfin are loc burta la burta, deşi multe specii au preludiu de lungă durată, actul efectiv este de obicei scurt, dar poate fi repetat de mai multe ori într-o perioadă scurta de timp.

Perioada de gestatie variază în funcţie de specie, pentru delfinii mici Tucuxi, această perioadă este de aproximativ 11 până la 12 luni, în timp ce pentru delfinii Orca, perioada de gestatie este de aproximativ 17 luni. De obicei delfinii dau naştere unui singur pui, care este, spre deosebire de majoritatea mamiferelor, născut mai întâi cu coada. Delfinii devin, de obicei, activi din punct de vedere sexual la o vârstă fragedă, chiar înainte de a atinge maturitatea sexuala. Vârstă de maturitate sexuală variază în funcţie de specie şi de gen.

Delfinii sunt cunoscuti ca facand sex pentru alte motive decât de reproducere, uneori, avand chiar un comportament homosexual. Unele specii de delfini, uneori, manifesta un comportament sexual, inclusiv copulaţia fata de alte specii de delfini. Întâlnirile sexuale pot fi violente, deoarece delfinii de sex masculin pot prezenta uneori un comportament agresiv faţă de ceilaltii delfini indiferent de sexul acestora. Ocazional, delfinii prezinta un comportament sexual faţă de alte animale si chiar fata de oameni.