Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de asemenea și cu controlul alimentelor de origine animală.
Anatomia Animalelor, Etiomorfopatologie Veterinară, Histologie, Boli infecțioase, Chirurgie Veterinară, Expertiza sanitar-veterinară, Epizootologie, Microbiologie și Imunologie, Fiziologie Veterinară, Farmacologie Veterinară, Obstetrică și Ginecologie Veterinara, Biotehnologii în Reproducția Animalelor, Parazitologie, Terapie Veterinară, Semiologie și Imagistică Veterinară, Stomatologie Veterinară.
Strutul (Struthio camelus) este o pasare care traieste în Africa si apartine de grupa pasarilor alergatoare, fiind cea mai mare pasare care traieste în prezent pe pamânt. Strutul african care traieste acum în desertul Sahara a fost raspândit în trecut si pe teritoriul Asiei de vest. Penele ca si în unele regiuni carnea strutului fiind apreciata de om a dus la disparitia speciei de pe teritoriul asiatic.
Mediul natural de viata a strutului este Africa, mai ales partea de sud si partea estica a continentului. Strutul a disparut de pe teritoriul Arabiei, din nordul Saharei si din vestul continentului asiatic. Pasarile traiesc in regiuni de desert si savane deschise, prefera regiunile cu iarba scurta, lipsite de copaci inalti. In zonele in care unde cresc numai tufisuri, ce i-ar putea impiedica la fuga sau sa vada la distanta mare, raman un timp scurt. Desertul propriu zis, fara vegetatie, care nu ofera hrana va fi numai traversat, deorece pasarea extrage toata apa din hrana, strutul poate trai fara probleme in regiuni aride. In Australia exista de asemenea struti, dar care sunt de fapt pasari care au scapat de la ferma, si care ulterior s-au salbaticit.
Strutul popula inca la sfirsitul sec. 19. stepele si deserturile africii si partea de vest al asiei din sudul Algeriei pina in Africa de Sud, de asemenea in stepa asezata intre Nil si Marea Rosie, in zonele de desert ale Eufratului, in Arabia si Persia de Sud, oriunde solul este acoperit cu o vegetatie cit de rara si exista apa. El traieste in familii alcatuite dintr-un cocos si 2 pina la patru gaini. Atunci cind conditiile climatice o impun, face si deplasari indelungate. In acest cazi formeaza turme. Atunci cind alearga isi desface aripile si poata sa depaseasca un cal de cursa.
Strutii sunt crescuti in ferme, pentru carne, oase si piele. In secolul al XIX-lea, penele lor erau folosite pentru a decora palariile. Acum sunt folosite pentru saluri, evantaie si la obiecte de sters praful. Proportia dintre cantitatea de mancare si greutatea pasarilor este deosebit de avantajoasa pentru creascatorii de animale. Strutii reprezinta o sursa buna de profit atat pentru fermieri, cat si pentru cei ce ii vand.
Comportamentul strutilor
Traiesc in carduri de aproximativ 5 exemplare. In perioada de imperechere, numarul lor poate ajunge la 40. Masculul dominant sau masculul-alfa este liderul grupului. De asemenea, fiecare card are si o femela-alfa. De obicei, cei doi se imperecheaza, dar masculul se inmulteste si cu alte femele din grup.
Strutii nu-si folosesc aripile ca sa zboare, dar acestea ii ajuta sa-si mentina echilibrul si sa se intoarca, atunci cand fug. In incercarea de a se impune, isi desfac aripile si isi ridica penele din coada si capul. Comportamentul opus, aplecarea capului, a cozii si aripilor semnifica supunere.
Sunt vanati de leoparzi, lei si de hiene. De multe ori, viteza si rezistenta impresionanta ii ajuta sa scape. Un strut poate alerga cu o viteza constanta de 48 km/h, timp de 30 de minute. Un alt mecanism de aparare este camuflajul. Daca se simt amenintati si incoltiti, se apara cu ajutorul picioarelor puternice, cu care pot ucide chiar si un leu.
Cum traiesc strutii?
Strutii sunt pasari omnivore. Se hranesc cu iarba, seminte, insecte, vertebrate sau cu ce se gaseste. Intestinele lor suporta o multime de substante pe care alte animale nu le pot digera. Inghit pietricele sau nisip, care-i ajuta la digestie. Nu au prea mare nevoie de lichide, pentru ca sursa lor de apa este mancarea. Beau doar cand gasesc, intamplator, o balta. Temperatura corpului li se regleaza in functie de clima, pentru a reduce pierderile de apa.
In primele luni de viata, puii de strut cresc cate 25 cm pe luna. In salbaticie, pasarile traiesc in jur de 30-40 de ani. Fiecare femela fertila poate depune chiar si 20 de oua. Perioada de incubatie este de 40 de zile. Femelele isi depun ouale in cuibul femelei-alfa, care le cloceste in tandem cu masculul-alfa. Uneori, ouale femelelor mai slabe sunt distruse. Strutii fac cele mai mari oua (15x12 cm). Greutatea acestora depaseste 1 kg.
Reproducere Strut
Strutii ating maturitatea sexuala intre 2 si 3 ani. Femelele au tendinta de a se maturiza mai rapid decat masculii; speciile diferite se maturizeaza la varste diferite. Sezonul de depunere a oualor este precedat de comportamentul de curtare, o serie complicata de actiuni, dans, vocalize si comportament sincronizat. Un exemplu de comportament receptiv din partea femelei-strut include plecaciuni si scuturarea aripilor de o parte si de alta a corpului. Masculii emit chemari zgomotoase, in timp ce isi umfla pielea rosie a gatului, "patruland" prin teritoriu.
Comportamentul de imperechere al masculului este extrem de elaborat, el miscand-si aripile in sus si in jos, in timp ce isi scutura capul intr-o parte si in alta. De asemenea, scoate un zgomot puternic, umflandu-si zona gatului. Femela receptiva merge cu capul in jos, scuturandu-si ciocul si aripile, "cloncanind". Cand se va apropia, femela se va aseza, permitand masculului sa o incalece.
Sezonul de depunere a oualor incepe primavare devreme si continua timp de 2-3 luni. Durata acestui sezon depinde de valoarea si calitatea alimentatiei, starea pasarilor si conditiile climatice. Strutii reactioneaza imediat la schimbarile de vreme. Mascului "construieste" cuibul, o groapa mica in pamant. El poate deveni foarte agresiv in timpul sezonului de imperechere si va pazi femela, cuibul si teritoriul sau. Atat masculii cat si femelele stau pe cuib.
"Mama" strut are un simt foarte dezvoltat, e recunoscandu-si usor prorpiile oua fata de cele ale altor femele. Strutul poate omor chiar si puii de leu daca aestia ii pun in pericol cuibul
Strutii traiesc in grupuri mici, cu exceptia perioadei clocitului cand pot fi intalniti numai in pereche. Femela depune 12 pana la 20 de oua netede, cu coaja groasa, de culoarea fildesului, intr-o groapa-cuib, facuta de mascul in nisip. Ambii parinti clocesc: masculii, avand un penaj atragator fapt pentru care sunt mai predispusi de a fi vanati, clocesc noaptea, iar femelele ziua. Uneori mai multe femele strut pot depune ouale in acelasi cuib, clocindu-le pe rand.
De la o pereche de struti se obtin de regula 60 – 70 de oua/an. Atunci cind sint lasate pasarile sa cloceasca singure, se obtin doar cel mult 35 de oua/an din care un sfert de oua se pierd, pe cind prin incubarea artificiala pierderile sint minime. Puii au nevoie de o ingrijire atenta. Ei ating la virsta de 1,5 ani greutatea adulta. La virsta de 1an se recolteaza penele prin smulgere. Incepind de atunci se taie penele mature deasupra pielii la intervale de opt luni. Incepind cu virsta de 4 ani se pot recolta anual ca 30-40 pene alb-lucioase de la cocos. Ca cele mai frumoase pene sint considerate cele de Alepo din desertul sirian dupa care urmeaza penele de Berber, Senegal, Nil, Mogador, Cap si Yemen. Cele mai multe pene livra la sfirsitul sec. 19 zona Capului (Africa de Sud). Penele obtinute de la pasarile domestice sint mai frumoase decit al pasarilor salbatice. Ouale si carnea de struti este consumata peste tot. Cojile de oua sint folsite in africa de mijloc si de sud ca si recipiente; in bisericile coptice pentru impodobirea lampilor.
Ouale strutilor nord africani sunt cele mai mari din lume, avand o lungime de 15 cm si o greutate de aproximativ 1.8 kg. In trecut cel mai mare ou apartinea pasarii elefant (specie disparuta din Madagascar) dimensiunile acestuia fiind de 76 cm si capacitatea de 9 litri. In opozitie cu aceste oua gigant se afla oul colibriului Vervain, cu diametrul de 1 cm., cel mai mic din lume.
Strutii ating maturitatea sexuala la 3 - 4 ani. Femelele nu scot niciodata nici un sunet, in timp ce masculii emit un urlet puternic (asemanator cu urletul leului) in timpul imperecherii, cand ciocul le este inchis si esofagul umflat.
Lucruri interesante despre struti:
Nu pot zbura;
Sunt cele mai mari pasari din lume;
S-au gasit fosile si oase de struti vechi de 120 millioane de ani;
Pielea strutului este foarte rezistenta;
Strutul este al doilea cel mai rapid animal din lume si cel mai rapid animal biped;
Pot atinge viteze de peste 70 km/h;
Strutii adulti au cel mai rezistent si mai bine dezvoltat sistem imunitar cunoscut si studiat de catre oameni;
Au cei mai mari ochi;
Chiar daca inoata incet, sunt buni inotatori. Cand se deplaseaza prin apa, isi tin doar capul si gatul la suprafata. Daca e foarte cald, se racoresc facand baie;
Nu au nevoie de apa.
BOOSTER MEDIA SRL, CUI 31318579, J15/159/2013
