Ariciul african pitic ca si animal de companie

Ariciul african pitic (Atelerix albiventris) este o creatura adorabila si un animal de companie perfect pentru apartament. Ariciul african pitic este un prieten mic, linistit, fara sa fie agresiv atata timp cat interacționezi cu el in mod regulat. Practic incape in palma ta!

Majoritatea oamenilor nu sunt alergici la arici, cu atat mai puțin la ariciul african pitic. El nu are miros, este curat si poate fi invațat sa foloseasca litiera. Daca iți doresti un animal de companie mic, cu o durata de viața mai mare decat a unui hamster, ariciul african pitic este foarte potrivit pentru tine!

Ariciul african  pitic este un animal solitar si nu se supara daca este lasat singur perioade mai lungi de timp, mai ales in timpul zilei. Ariciul african pitic este mai activ seara, tocmai cand te intorci acasa si ai nevoie de relaxare in compania lui.  

Origine si istoric
Aricii exista inca de pe vremea dinozaurilor, ceea ce face din familia Erinaceidae cele mai vechi insectivore aflate in viața. In salbaticie, aricii se gasesc in Europa, Asia si Africa. Importul de arici africani pitici a fost interzis in 1990. In 1992, Asociația Aricilor din America de Nord a fost formata de catre crescatorii dedicați reproducerii, sanatații si bunastarii acestor creaturi draguțe.  

Caracteristici fizice
Ariciul african pitic are corpul oval, si creste pana la 17-24 centimetri si traieste intre 4 si 6 ani, ajunge chiar la 10 ani in captivitate si cantareste in jur de 200 - 600 g. Femelele sunt in general mai mari decât masculii.
Ariciul african pitic este un mamifer  micuț, de marimea unui porcusor de Guineea. Are un bot lung, ascuțit, ochii si urechile mari, patru degete la fiecare picior plus o coada scurta. El are o blanița de culoare maro, alba si chiar neagra care acopera fața si membrele. Culoarea ariciului african pitic variaza de la negru, gri, alb, avand țepi pe cap si spate. In captivitate au fost dezvoltate mai multe culori de țepi ale ariciului african pitic.

Desi ariciul african pitic nu este inrudit cu porcul spinos, foloseste la fel ca acesta țepii pentru a se  apara. Cand se simte amenințat, ariciul african pitic se ghemuieste si devine o minge de țepi indreptați in toate direcțiile. Un arici african pitic cu care s-a socializat de la inceput nu se va apara niciodata in acest mod. 

Au picioare scurte, coada scurtă (de aproximativ 2,5 cm), nas lung și ochii mici, ca două mărgeluțe. Urechile și mustățile sunt relativ mari, animalul având simțurile foarte dezvoltate.
După cum îi spune și numele și spre deosebire de alte specii înrudite, acest arici are doar 4 degete la fiecare picior. Cu toate acestea, la unii indivizi poate fi întâlnită o mică excrescență osoasă ca și ”pinten”.
 
Ca și colorit, acesta variază de la maroniu până la negru. Țepii au o lungime cuprinsă între 0,6 și 2,5 cm, pe bot și abdomen nefiind prezenți. Țepii sunt schimbați după aproximativ 18 luni, când cad și sunt înlocuiți cu alții noi.
Masculii au penisul vizibil, localizat în mijlocul abdomenului, iar testiculele se gasesc în scrot, aproape de anus.
Femelele pot avea între 2 și 5 perechi de dinți.
De obicei tăiesc în jur de 4-6 ani, dar au fost și exemplare care au ajuns la vârsta de 8 ani.
 
Comportament
Ariciul african pitic este un animal nocturn, solitar, ceea ce inseamna ca se odihneste ziua pentru a fi activ noaptea. De obicei se deplasează de-a lungul solului, dar se poate cățăra și poate înota dacă este necesar. Sunt animale foarte active, putând să străbată kilometri întregi într-o singură noapte, în căutarea hranei.
Când se sperie, ariciul își strânge capul și membrele într-un ghem, cu țepii spre exterior. Poate rămâne în poziția aceasta ore întregi și nu trebuie niciodată forțați să iasă din această poziție. Rareori se întâmplă ca aricii să muște, iar când sunt speriați, sâsâie și hâsâie, mai ales masculii.
Când ariciul simte un miros neobişnuit sau necunoscut, va lua obiectul nou în gură, producând o cantitate mare de salivă, care capătă o consistenţă spumoasă. Apoi, scuipă şi întinde această salivă pe propriul său corp. Nu se ştie de ce au aricii acest comportament ciudat.
 
Cușca pentru arici pitic
Aceste animale mici nevoie de un spatiu de minim jumatate de metru pătrat. Pot fi ţinuţi într-o cuşcă sau într-un terariu. Cușca trebuie să fie călduroasă, iar materialul din care este făcută să fie uşor de curăţat. Aricii sunt solitari şi preferă să aibă propria cuşcă, deşi unele femele sunt capabile să convieţuiască în linişte şi în grup, mai ales daca au fost crescute împreună. Mai mulţi masculi se vor bate între ei. Cu excepţia perioadei de înmulţire, nu este bine sa țineți mai mulţi arici într-o cușcă.

Va putea folosi o roata pe care sa-si faca exercițiile ca cea a porcusorului de Guineea. Pentru a-i oferi si mai multa distracție, ofera-i ariciului african pitic o minge pentru porcusori de Guineea. Ariciului african pitic ii place sa urce si sa exploreze tuneluri. Jucariile pentru hamsteri, dihori, pisici sunt potrivite pentru ariciul african pitic si pot fi achiziționate de la magazinul de animale.

Amestecul dintre urină și excremente poate produce gaze ce pot fi mortale pentru arici. Puteți folosi șervețele sau bucăți de ziare, acestea putând fi schimbate ușor. Nu folosiți talaș din cedru deoarece gazele pe care le emană pot fi otrăvitoare. Materialul cel mai potrivit este talașul din plop sau pin și culcușurile comerciale făcute din știuleți de porumb sau din iarbă uscată. Unii arici pot fi învățați să facă la litieră, astfel: după ce mănâncă, puneți ariciul în litieră, în acea parte a cuştii unde îşi face treburile. Întotdeauna puneți toate excrementele în litieră. În scurt timp, aricii pot fi învăţaţi să îşi facă nevoile acolo.
Pentru că au nevoie de miscare multă, le puteți cumpăra diferite jucării sau le puteți da drumul prin cameră.
 
Condiții de întreținere
Habitatul natural al ariciului african este cald, de aceea temperatura din cușcă trebuie sa fie cuprinsă între 23 și 29 grade celsius. Exemplarele salbatice hibernează pe timpul iernii. În captivitate, dacă temperatura scade prea mult, ariciul crede că este iarnă și intră în hibernare, ceea ce îl face mai susceptibil la boli. Daca temperatura crește peste 29°C, ariciul poate suferi de stres.
Umiditatea trebuie să se mențină între 40 și 70%.
Pentru că sunt animale nocturne, aricii trebuie să aibă un program bine stabilit: 12 ore de lumină și 12 ore de întuneric. Programul poate fi ajustat în mod artificial, astfel încât ariciul să fie activ atunci cand sunteți dumneavoastră acasă.

 
Hrana
Aricii din salbaticie consumă mai ales insecte. Fiind foarte rezistenți la toxine, pot consuma o serie de insecte precum: viespi, cărăbuși, albine și șerpi veninoși; consumă și ouă de păsări, broaște și viermi etc. Mâncarea pentru câini sau pisici este mult mai pe placul aricilor de casă, chiar dacă - pentru nevoile acestora - este prea bogată în grasimi și prea saracă în proteine. Alimentația aricilor trebuie să fie bogată în proteine și săracă în grasimi. Meniul unui arici poate cuprinde: muște, insecte, fructe, legume, râme, greieri, ouă fierte.  Nu îi dați să mănânce lapte sau ouă crude și evitați hrana tare, cum ar fi alunele sau bucățile mari de morcovi cruzi. Acestea se pot bloca între molari.
Ariciul trebuie să primească suficiente proteine (30-50%) și puține grăsimi (10-20%), pentru că tinde să devina obez. La un mascul adult, raportul calciu-fosfor trebuie să fie de 1,2-1,5 la 1. La femele, acest raport trebuie sa fie putin mai mic, exceptând cazurile când femela e gestantă. În acest caz, se recomandă mărirea dozei de pânaă la 3 ori.
Trebuie să aibă mereu la dispozitie o sursă de apă, de preferinţă o sticluţă cu apă. Bolurile pentru mâncare trebuie sa fie grele pentru a nu le rasturna în substrat.
 
Reproducerea aricilor africani pitici
Aceste animale se pot înmulți în orice perioadă a anului. Femelele ajung la maturitate sexuală la vârsta de 2-6 luni. Masculii, în schimb, se maturizează din punct de vedere sexual la vârsta de 6-8 luni. Cel mai bine este ca femela să nu fie dată la reprodus până la vârsta de 6 luni, pentru a se dezvolta suficient din punct de vedere fizic.
Perioada de gestatie este de 32-37 de zile, iar femela poate da nastere la cel mult sapte pui (în medie, face câte 3 pui o dată). Înainte să nască, femela trebuie pusă într-o cuşcă separată. Dacă devine stresată, există riscul să-şi mănânce propriii pui. La fel se întampla cu celelalte animale din cuşcă, aşa că cel mai bine e ca mama să fie ţinută singură cu puii ei, în linişte, cel puţin cinci zile după naștere.
La aricii nou-nascuţi, țepile se află sub piele și încep să crească în exterior în primele 24 de ore. Ochii se deschid abia dupa 13-17 zile, iar dinţii erup la 7-9 saptamani. După 4-6 săptămâni, pot fi înțărcați.
 
Sănătatea aricilor
Ariciul trebuie observat în fiecare zi. O problemă de sănătate poate fi indicată de schimbarea apetitului, a comportamentului sau de schimbarea consistenței scaunului.
Cele mai frecvente probleme de sănătate sunt paraziții externi, precum căpușele.
Ariciul trebuie dus la veterinar la un interval de 3 luni pentru a i se efectua deparazitarea.