Babuinul

Babuinul, dintre toate primatele Africii de Est, interactioneaza cel mai mult cu omul. In afara de oameni, babuinii sunt cei mai adaptati la viata la sol si locuiesc intr-o mare varietate de medii. Inteligenti si smecheri, pot deveni daunatori agricoli si sunt tratati mai mult ca paraziti decat ca pe animale salbatice.

Caracteristici fizice

Cei mai intalniti babuini din estul Africii sunt babuinii galbeni si maslinii. Cel masliniu este mai mare si mai inchis la culoare si se gaseste in Uganda, Kenya de est si centrala, nordul Tanzaniei. Mai mic, subtire si deschis la culoare, babuinul galben traieste in sudul si coasta Kenyei si Tanzania. Ambele tipuri au chip de caine, insa cel galben are un nas mai proeminent decat cel masliniu.

Mediu de viata

Babuinii se gasesc in surprinzator de multe medii de viata si sunt extrem de adaptabili. Necesitatea lor majora este sursa de apa si un loc sigur de dormit, copaci inalti sau stanci. Daca au apa la dispozitie, babuinii beau in fiecare zi sau la doua zile. Cu toate acestea, babuinii pot supravietui mai mult timp fara apa daca ling roua noptii lasata pe blana lor.

Comportament

Babuinii parasesc locul de dormit in jurul orei 7-8 dimineata. Dupa ce coboara de pe stanci sau copaci, babuinii mari se ingrijesc, in timp ce puii se joaca.  Apoi se strang in coloana si incep sa caute mancare. Se hranesc trei ore in timpul diminetii, se odihnesc in timpul caniculei, apoi, dupa-amiaza,  mananca din nou pana merg la culcare, in jurul orei 6 seara. Inainte de retragere, petrec timp ingrijindu-se, o forma de intarire a relatiilor si pastrare a babuinilor curati, fara paraziti externi.

Babuinii calatoresc, mananca si socializeaza in grupuri de aproximativ 50 de indivizi, dintre care 7-9  sunt masculi,  de doua ori mai multe femele si puii lor. Adapostul babuinilor este delimitat, insa nu pare ca ar avea granite teritoriale. Se poate ca adapostul sa fie invadat de alti babuini, insa de cele mai multe ori se evita unii pe altii.

Cand incep sa se maturizeze, masculii parasesc adapostul pentru a construi altele. Se petrec lupte frecvente pentru a avea acces la femele sau mancare.  Rangul acestor masculi se schimba constant in timpul acestei perioade.

Masculii sunt acceptati in noi adaposturi incet, prin dezvoltarea „prieteniilor” cu diferite femele la marginea adaposturilor. De multe ori le ajuta pe aceste femele sa-si apere puii sau pe ele insele.

Hrana

Babuinii sunt omnivori oportunisti si selectivi, alegandu-si cu grija hrana. Iarba ocupa un loc important in hrana lor, alaturi de fructe de padure, seminte, pastai, flori, frunze, radacini, scoarta si seva diferitelor plante. Babuinii mananca insecte si cantitati mici de carne, peste, moluste, iepuri, pasari, antilope mici.

Ingrijirea puilor

In prima luna, un pui de babuin sta foarte aproape de mama sa. Mama babuin isi tine puiul aproape de stomac in timp ce calatoreste, tinandu-l cu o mana. Cand puiul de babuin ajunge la 5-6 saptamani, acesta va sta pe spatele mamei sale, tinandu-se cu toate cele 4 membre. Incepand cu varsta de 4-6 luni, puiul de babuin va petrece majoritatea timpului cu cei de varsta lui.

Pradatori

Pradatorii majori ai babuinilor sunt oamenii. Ei stiu ca oamenii ii pot ucide sau rani foarte usor si aleg sa scape furisandu-se prin tufisuri. Masculii se pot confrunta cu alti pradatori ca leoparzii si gheparzii. Babuinii sunt luptatori feroce si pot pune un pradator pe fuga.

Ştiati ca…

Aproape jumatate din dimensiunile unui mascul, femelele babuin nu au gulerul de blana in jurul capului, insa in rest sunt asemanatoare cu acestia?

Babuinii folosesc peste 30 de sunete din categoria mormaieli, tipete? Gesturile non-vocale includ cascatul, strangerea buzelor si ridicarea umerilor.

Babuinii sunt foarte asemanatori oamenilor atat la comportament cat si la aspect. Se ingrijesc foarte bine de puii lor si au grija ca acestora sa nu le lipseasca nimic.