Gugustiucul

Raza geografica:

Turturelele Gugustiuc sunt originare din Asia, prin anii 1920 au invadat toata Europa. Reusind in zilele noastre sa fie prezenta in aproape toate colturile lumii facand parte din cele 3 categorii de pasari: migratoare , sedentare si eratice,dar au fost emigrate si de catre oameni. La noi in tara au intrat prin zona de sud - sud est si a reusit sa cucereasca rapid Dobrogea, Muntenia, Molova, Oltenia precum si Banatu.

Migratoare, asa cum stim toti, sunt cele care au o zona in care ierneaza sau in care se refugiaza in timpul anotimpului secetos, si o alta careia ii putem spune, noi oamenii, casa. Acolo cuibaresc si-si cresc puii. Cel mai cunoscut exemplu este randunica sau barza, il invatam inca de la gradinita.

Sedentarele, sunt cele care stau tot timpul anului in acelasi teritoriu. Acolo ierneaza, acolo cuibaresc. Ca si exemplu, putem enumera cioara, vrabia, le cunoastem bine.

Eraticele, sunt pasari care se deplaseaza pe distante scurte, in anotimpul rece sau secetos (functie de tara in care vietuiesc) fata de teritoriul pe care-l ocupa in mod curent. Aceasta relativ scurta calatorie a lor este influentata de mai multi factori si se poate manifesta in fiecare an sau doar in anumiti ani.

Gugustiucul este o pasare care nu se incadreaza in tiparele ornitologilor, astfel acesta este o pasare care odata plecata la drum nu se mai intoarce. Este dornic de a cucerii noi teritorii, noi zone pe care sa le exploreze si unde sa se instaleze definitiv.

Intai timid, alegand doar tari cu climat mai bland, si-a inceput calatoria spre Vest, din Asia inspre Europa.

Habitat:

Ca o pasare ce a vrut sa cucereasca toata lumea s-a adaptat perfect in zonele de campie, dealuri, munti dar si la sate si orase. Modelandu-se perfect dupa fiecare tip de habitat si clima. In modul sau de viata original traia in paduri.
Isi construiesc cuiburi in copacii din curtile oamenilor, dealuri, munti, la oras folosesc arborii existenti, balcoane, streasini de la case si alte constructii ce le ofera adapost.Nu sunt pretentiose, se descurca in orice mediu.
Avand rezistenta de la foarte cald - la foarte frig.

VOLIERA: Pentru cresterea acestora in captivitate se recomanda cu strictete doar voliere foarte spatioase de curte,ele nu pot supravietui inchise in colivii.

STINGHII: crengi de copagi groase si medii, bine alese.
Cuib: cosuri din nuiele, rotunde sau patrate, cuibare patrate din lemn .Acestea de dimensiuni de 30-35 cm cu adancime de 17-20 cm.

IMBAIERE: o data pe luna sau mai rar un suport spatios cu apa si un pulverizator pentru flori de capacitate mare. Spalarea acestora in natura se realizeaza cand ploua.

Descriere fizica:
Pasari adulte:
Turturica Gugustiuc are lungimea de aproximativ 28-33 cm de la cap la varful cozii. Anvergura aripilor este de aproximativ 55 cm iar greutatea maxima de 220 g. Denumirea de "porumbel-turcesc" sau "sobolan zburator" vine datorita culorii, structurii corpului si modului de viata.
Atat masculul cat si femela au o nuanta de gri argintiu sau gri pamantiu pe tot corpul, exceptand partea dorsala,care este de culoare alba sau crem. Deasemenea coada este gri, avand o banda alba dedesubtul ei, specifica speciei.
Aripile gri,dar fulgii acestora de zbor sunt aproape negri. Cel mai important detaliu al lor este dunga neagra de pe ceafa care este strabatuta de o linie alba foarte fina,in partea de sus, dar si de jos.

Puii:

La eclozare, puii nu sunt mai mari ca o maslina mare verde. Sunt fara pene, pielea are o nuanta inchisa fiind brazdata cu puf fin. Dupa imbracarea in pene de adulti, puii sunt de culoare cenusie si au la ochi dungi de contur de culoare alb sau crem.

Reproducere:

Comportamnetul de imperechere il incepe masculul si este oarecum violent, fugareste insistent femela, atat pe sol cat si in zbor. Cantand, ridicandu-si fulgii de pe spate si sarind usor pentru impresionarea femelei. Aceste turturele isi aleg partenerul de cuplu pe viata.
De obicei cuibaritul începe cu luna Martie si se termina cu luna Noiembrie.
O ponta este reprezentata de 2 oua albe clocite de ambii parinti. Incubatia dureaza 15-17 zile, puii crescand si parasind cuibul destul de repede în cca. 15-20 zile.

Durata de viata (longevitatea ) :
Datorita inteligentei sale de adaptare si supravietuire aceste pasari traiesc in jur de 15-17 ani.

Comportament:
Dupa emigrarea din Asia in Europa,comportamentul sau s-a modificat, fiind o pasare total salbatica, aceasta s-a apropriat de om datorita protectiei fata de dusmanii naturali ca pradatoarele carnivore sau pentru a fi la adapost de pasarile rapitoare de oua ca stancuta, cotofana, gaita, cioara griva, dar si pentru hrana.
In zonele rurale avand graunte pe alese,iar in zonele urbane ciugulind prin parcuri frimituri si alte delicatese. D-a lungul anilor si-au schimbat total modul de reproducere,ne-mai depunand doar 2 ponte de oua pe an ca in habitatul sau original ( Asia) , ci sa modelat dupa zona climatica in care sa stabilit .De exemplu in unele tari ca : Grecia, unde natura si sistemul climatic ii permite,Turturelele Gugustiuc reproducandu-se tot timpul anului.Turturica Gugustiuc este o pasare teritoriala si doar in timpurile de iarna aspra sau seceta lunga renunta la acest orgoliu si se aduna in stoluri destul de maricele.
Ascultandule cantecul,pare ca isi canta propriul nume : GUGUSTIUC

Semnale sonore
Apelul la locul de cuibarit: gugurrr gugurrr - gu-gurrr
Semnalul de alarma sau pericol: Gu
Cantecul de curtare destinat femelelor: gu-GUUU-gu- gu-GUUU-guu- gu-GUUU-gu
Vocalizarea masculului in zbor: Gaaaaiiiii

Hrana:
Pasare granivora, Turturelele Gugustiuc prefera boabele de grau, ovaz, porumb cu bobul mic, orez decorticat,secara,mei.Dar în orase mananca si resturi de hrana ca firimituri de paine, biscuiti si altele.
Consuma si vegetatie ca iarba, muguri de plante de la arbori si alte vegetatii si seminte crude in iarba de camp.
De asemenea adora sa ciugule roci,nisip si pietris. Pentru pasarile din captivitate acestea se gasesc in pet-shop sub numele de GRIT.
Apa proaspata in fiecare zi pentru consum.

Boli:
Pasari inteligente si cu o buna rezistenta la boli si intemperiile naturi, unele din cauzele mortalitatii este ingerarea de boabe tratate chimic (intoxicarile).

Varietati de culoare:
In natura au aparut mutatii de culoare pe cand in captivitate se pot obtine cu succes diverse varietati de marime si culoare datorita hibridarilor (incrucisari interspecii) cu porumbei sau cu multe specii de turturele.