Maladia Carre (Jigodia)

Mult timp, maladia Carre sau Jigodia a fost cea mai de temut boala virala care afecta cainii. Parvovirusul a depasit maladia Carre in aceasta privinta, dar febra canina inca ramane o boala care duce la moarte. Boala afecteaza dihorii, nurcile, nevastuicile si rudele acestora din familia Mustelidae, precum si ratonii, ursuletii panda si alti membri din familia Procyonidae. De curand s-a descoperit ca poate fi si cauza mortii mai multor lei africani.

Jigodia este o boală virală a câinilor tineri de până într-un an.Pe măsură ce câinii cresc în vârstă, prevalența acestei bolii este mai rară.

Mai receptivi sunt câinii din rasele perfecționate decât câinii obișnuiți.

Debutul bolii este febril, câinele este trist, nu mai mănâncă și se observă apariția catarului ( surgeri oculare și nazale ) și apariția diareei.

Acesta este momentul viremiei, când virusul nu s-a localizat, încă circulă liber, nu au apărut anticorpi postinfecțioși.

În acest moment se poate interveni prin administrarea unei doze mari de vaccin anticarre, care grăbește apariția anticorpilor specifici și neutralizează un număr cât mai mare de viruși. Induce un răspuns imun in aproximativ 96 de ore.

În forma cutanată a bolii se obsevă o erupție veziculară pe pielea fină a câinelui, în regiunea abdominală și în alte zone mai puțin acoperite de păr. Apar mici vezicule care se deschid spontan și elimină limfă bogată în viruși, vezicule care se pot infecta dar și cicatriza.

Puțin mai târziu se instalează forma digestivă sau respiratorie a bolii, dar cel mai frecvent întâlnim o formă mixtă a bolii ( digestivă și respiratorie ). De fapt, câinele poate prezenta toată gama de manifestări în funcție de patogenitatea florei bacteriene care intervine.

Cea mai gravă dintre toate formele clinice, după 2-3 săptămâni, când aparent credem că animalul s-a vindecat, observăm contractii de tip clonic, de regulă la mușchii capului, apoi la mușchii membrelor, pentru ca în final aceste contracții să devină din ce în ce mai grave. Ele nu dispar nici în somn.

Contracțiile pot fi însoțite de plânsete, scheaune și văicăreli ale câinelui.

Tratamentul trebuie să aibe în vedere rehidratarea animalului prin perfuzie care să conțină substanțe cu rol energetic, aminoacizi esențiali, vitamine de susținere ( vitamina C,A, vitamine din complexul B ), dar și neutralizarea virusului circulant prin seruri anticarre ( sunt produse specifice de tipul Canglobului ).

În natură sursele de virus sunt numeroase și eradicarea acestei boli este foarte greu de realizat, motiv pentru care câinii se vaccinează contra acestei boli.

Vârsta optimă de vaccinare este de 2 luni, cu rapel după 4 săptămâni.

Imunitatea obținută este satisfăcătoare pentru o periodă de un an, când este bine să se repete vaccinul.

DIAGNOSTICUL de certitudine se pune pe baza testelor imunocromatografice de detectare a prezentei virusului in  secretia oculara sau nazala.

PROGNOSTICUL in aceasta boala este rezervat. Rata supravietuirii in urma acestei infectii virale la tineret este de 30-50%. Dupa aparitia semnelor nervoase prognosticul este GRAV!!

TRATAMENTUL acestei boli este laborios, costisitor si de durata.JIGODIA ESTE O BOALA FOARTE USOR DE PREVENIT PRIN RESPECTAREA PROTOCOLULUI DE VACCINARE!! COSTURILE VACCINARILOR SUNT MULT  MAI MICI DECAT CELE ALE DIAGNOSTICULUI SI TRATAMENTUL ACESTEI BOLI!