Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de asemenea și cu controlul alimentelor de origine animală.
Anatomia Animalelor, Etiomorfopatologie Veterinară, Histologie, Boli infecțioase, Chirurgie Veterinară, Expertiza sanitar-veterinară, Epizootologie, Microbiologie și Imunologie, Fiziologie Veterinară, Farmacologie Veterinară, Obstetrică și Ginecologie Veterinara, Biotehnologii în Reproducția Animalelor, Parazitologie, Terapie Veterinară, Semiologie și Imagistică Veterinară, Stomatologie Veterinară.
Atat oamenii cat si animalele isi adapteaza comportamentul in functie de starile fizice si psihice prin care trec. Schimbarea comportamentului este primul semn ca se intampla ceva cu felina dumneavoastra. Semnele sunt multiple si pot arata atat o stare de bine – chef de joaca, pofta de mancare, cat si o stare mai putin buna – lipsa apetitului, agitatie, moleseala, caderea parului etc. Toate aceste ultime semne enumerate sunt “folosite” de catre pisica pentru a semnala ca ceva nu este in regula cu starea ei de sanatate psihica, practic organismul pisicii raspunde cu reactii fiziologice la stimulii psihici.
Cu totii stim ca, atunci cad avem o zi mai putin buna si suntem foarte stresati, tot ce ne dorim este ca aceasta sa se termine cat mai repede si sa putem sta intr-un loc primitor si linistit. La fel ca si noi, pisicile pot trece prin stari depresive sau de anxietate.
Scopul real al studiului a fost sa se afle daca pisicile sunt mai stresate daca locuiesc in grupuri mai mari sau daca grupurile mari de pisici, cu o ierarhie stricta, reduc stressul. Nici unul din aceste scopuri nu a putut fi confirmat in prezentul studiu. Numarul de pisici pe gospodarie nu a avut nici o influenta asupra stressului la animale. Mai degraba, stresul la animalele domestice depinde de socializarea animalelor, de relatia pe care o au cu oamenii, de spatiul disponibil pentru ele sau de accesul la hrana.
Cercetatorii au studiat 120 de pisici din 60 de gospodarii din Brazilia. Acestea au fost impartite in trei categorii diferite: grupa I: 23 de gospodarii cu o singura pisica, grupa II: 20 de gospodarii cu doua pisici, grupa III: 17 gospodarii cu trei-patru pisici. Proprietarii de pisici au fost rugati sa clasifice animalele lor de companie ca fiind: ”autoritar”, ”timid” sau ”usor adaptabil” in scopul de a evalua personalitatea. In plus, proprietarii de pisici au raportat cat de mult ii place fiecarei pisici sa fie mangaiata. Cercetatorii au masurat nivelul de stress al animalelor din analiza metabolitilor hormonilor de stress (metaboliti glucocorticoizi) in probele de fecale recoltate.
85 de pisici din 120 au fost raportate ca fiind bucuroase de atentia primita sub forma magaierilor. Doar patru pisici au intrat in categoria pisicilor care detesta magaierea. Acele pisici probabil evitau persoana care le mangaia. Cele 13 pisici ramase tolerau mangaierea si erau mai stresate decat celelalte. Tocmai aceste 13 pisici au condus la interpretarea gresita a studiului. ”Pisicile nu sunt in general stresate de mangaiat. Depinde mai mult de caracterul si de situatia in care se afla fiecare animal”, a spus Palme. Omul de stiinta prof. Rupert Palme de la Institutul de Biochimie Medicala de la Universitatea de Medicina Veterinara Viena a fost responsabil de analiza biochimica a probelor de fecale din studiu.