Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de asemenea și cu controlul alimentelor de origine animală.
Anatomia Animalelor, Etiomorfopatologie Veterinară, Histologie, Boli infecțioase, Chirurgie Veterinară, Expertiza sanitar-veterinară, Epizootologie, Microbiologie și Imunologie, Fiziologie Veterinară, Farmacologie Veterinară, Obstetrică și Ginecologie Veterinara, Biotehnologii în Reproducția Animalelor, Parazitologie, Terapie Veterinară, Semiologie și Imagistică Veterinară, Stomatologie Veterinară.
Origine Mistret
Acest animal numit Tapir este un mamifer asemanator cu porcul salbatic, care apartine familiei Tapiridae. Acesta traieste in padurile tropicale din America Centrala si de Sud si sudul Asiei. Exista patru specii de Tapir, dintre care trei sunt native padurilor tropicale din America, iar cealalta este nativa padurilor tropicale din Asia. Tapirul este ruda cu rinocerii si caii. Masculii Tapir se numesc tauri, femelele se numesc vaci, iar puii vitei. Cele patru specii ale tapirului sunt: Tapirul Brazilian (Tapirus terrestris), care se gaseste in America de Sud; Tapirul lui Baird (Tapirus bairdii), care traieste in insulele Belize; Tapirul de munte (Tapirus pinchaque), care traieste in Muntii Anzi, si Tapirul Malayezian sau Asiatic (Tapirus indicus), care traieste in Sud-estul Asiei.
Tapirii traiesc pe pamant din preistorie, de atunci trebuind insa sa supravietuiasca in conditii vitrege, fiind vanati de oameni, dar si de alte animale carnivore mai mari sau mai puternice. Doar cateva triburi indiene (in special din America de Sud) refuza sa ucida tapirii, deoarece ii considera animale sfinte.
Specia tapirilor se imparte in patru mari rase, clasificate dupa zonele in care traiesc, dar si dupa anumite caracteristici. Astfel, exista tapirul de campie (tapirus terrestris), numit si brazilian sau sud-american, care traieste in padurile tropicale din America de Sud, cel care apare in multe dintre miturile si legendele indiene. Ruda sa care traieste la inaltimi mai mari a fost numita tapirul de munte (tapirus pinchaque), intalnit pe platourile inalte din Columbia, Ecuador si Peru. Ambele rase sufera din cauza despaduririlor din zonele amintite. Tot in America de Sud mai traieste si tapirul baird (tapirus bairdii), in special in sudul Mexicului si pe cateva zone restranse din Columbia. Este al doilea ca marime din specia sa, dupa tapirul indian, dar si cel mai mare mamifer terestru din Mexic. Iar "uriasul" familiei, tapirul indian (tapirus indicus) sau asiatic populeaza sud-estul Asiei si reprezinta rasa care a rezistat cel mai bine - destui ani - in conditiile din rezervatii si chiar in parcurile zoologice.
Descriere fizica
Tapirul de munte (Tapirus pinchaque) este cel mai mic dintre cele 4 specii de tapir. Are pielea subtire si blana groasa ce contine si un substrat mai gros. Blana il protejeaza de temperaturile scazute ce uneori ating pragul de inghet.
Blana tapirului de munte (Tapirus pinchaque) este de culoare maronie-rosiatica ce atinge lungimea de 2.5 centimetri. Corpul acestuia are o lungime de 180 centimetri si o inaltime de 90 centimetri. Tapirul de munte (Tapirus pinchaque) are buzele albe si urechile ridicate, rotunde, fiind cele mai notabile caracteristici.
Tapirul de munte (Tapirus pinchaque) are un corp lung si masiv, cu picioare scurte si groase, gatul scurt, coada groasa ce prezinta unsprezece vertebre coccigiene.
Cea mai notabila trasatura a tapirului de munte este extensia buzelor si nasului. Aceasta structura este folosita pentru miros, deoarece tapirul de munte (Tapirus pinchaque) are un excelent simt al mirosului.
Hrana Tapir
Tapirii sunt ierbivori si se hranesc cu plante de apa, fructe si muguri, uneori si cu crengute si frunze. Un Tapir poate consuma pana la 40 de kilograme de vegetatie intr-o zi. Sunt animale destul de precaute, de obicei chiar sperioase, intrand rareori in conflict cu alte specii. De altfel, ei prefera sa se ascunda ziua si sa isi caute hrana dupa apusul soarelui, cand nu este foarte riscant sa fii vazut de pradatori. Pe intuneric, tapirii cauta suprafetele acoperite cu iarba sau pe care cresc arbusti si tufe, din care se infrupta pe saturate. Mananca frunze, muguri, seminte si fructe - aproape orice le ofera vegetatia din teritoriul pe care traiesc, ba chiar si plante acvatice, asemanatoare algelor. La aceste delicatese din apa pot ajunge datorita faptului ca sunt si foarte buni inotatori, zbenguiala prin namol fiind una dintre "distractiile" lor preferate.
Comportament Tapir
Tapirii sunt animale nocturne, cu exceptia Tapirului de munte care este mai activ in timpul zilei. Acestia isi petrec cea mai mare parte a zilei sub apa, folosindu-si ratul pentru a respira aerul de la suprafata. In ciuda marimii lor, tapirii sunt inotatori foarte agili, deasemenea acestia pot sa se scufunde in apa si sa mearga pe fundul acesteia la fel ca rinocerii. Cand sunt scufundati in apa, acestia lasa pestii mici sa-i curete de parazitii de pe piele. Tapirii de asemenea se balacesc in noroi pentru a se racori si pentru a scapa de insectele de pe ei. Tapirii sunt si cataratori foarte agili.
Aceste animale sunt solitare si isi petrec majoritatea vietii singuri, exceptie facand femelele cu puii lor. Datorita stilului lor de viata solitar, tapirii pot deveni foarte agresivi unul cu celalalt daca se intalnesc din intamplare. Pentru a evita aceste intalniri surpriza, tapirii isi marcheaza teritoriul cu urina si se alerteaza unul pe altul de prezenta lor, scotand sunete ascutite si fluieraturi. Tapirii au foarte putini pradatori naturali deoarece sunt animale mari, iar pielea sa foarte groasa ingreuneaza apucarea sa de catre coltii unui pradator. Majoritatea amenintarilor vin din partea tigrilor, jaguarilor, serpilor anaconda si crocodililor. In fata unui pradator, un Tapir se apara cu falcile puternice si dintii ascutiti.
Conditii de viata
Tapirul de munte (Tapirus pinchaque) traieste in regiunile nordice inalte ale muntilor Anzi, in padurile intunecate din Peru, Ecuador si Columbia.
Tapirul de munte (Tapirus pinchaque) traieste in padurile si campiile ce se afla la o altitudine de aproximativ 2000 metri in muntii Anzi din America de Sud.
Reproducere
Masculii tapir de munte (Tapirus pinchaque) se lupta deseori pentru femele, iar odata ce se stabileste invigatorul poate incepe reproducerea.
Tapirul de munte (Tapirus pinchaque) traieste in general 30 de ani, iar perioada de gestatie dureaza 13 luni. Imperecherea are loc chiar la inceputul sezonului ploios, iar nasterea are loc la inceputul sezonului ploios al anului urmator.
Femela tapir de munte (Tapirus pinchaque) da nastere unui singur pui o data la doi ani, iar acesta cantareste la nastere 4-7 kilograme. Puiul va sta langa mama timp de un an, insa va fi alaptat doar 6 luni.
Conservare
Tapirul de munte (Tapirus pinchaque) este un animal ce se afla in real pericol de disparitie, iar populatia sa numara mai putin de 2000 de indivizi. Disparitia sa este cauzata de distrugerea mediului de viata.
BOOSTER MEDIA SRL, CUI 31318579, J15/159/2013
