Zebra

Cu aspectul lor cam ciudat, dar foarte interesant, unic in lumea animalelor, datorit dungilor ce le brazdeaza corpul, zebrele sunt adevarate simboluri vii pentru continentul african, acolo unde exista marile savane (acele campii intinse, acoperite de ierburi inalte).

Zebrele fac parte din genul Equus, de care apartin de asemenea caii salbatici si asinii. “Vargatele” se impart la randul lor in trei specii distincte: Grevy (nume dat dupa cel al unui presedinte francez, Jules Grevy, care a primit in dar, in 1882, un astfel de exemplar, din partea conducatorului Etiopiei la acea data), zebra de campie si zebra de munte. Supravietuirea acestor fascinante animale este, din pacate, amenintata. In ciuda crearii de rezervatii naturale, multe populatii de zebre sunt intr-o continua descrestere. Dar le putem inca admira in Africa: pe teritoriile statelor Uganda, Tanzania, Zambia, Botswana si Mozambic. 

Origine Zebra

Zebra este o specie care apartine familiei cailor si care se deosebeste prin dungile distinctive alb si negru. Dungile apar la fiecare individ in modele unice. Zebrele sunt animale care traiesc in haremuri. Spre deosebire de rudele lor, caii si magarii, zebrele nu au fost niciodata cu adevarat domesticite. Exista tre specii de zebre: Zebra de campie, zebra Grevy(cunoscuta si ca zebra imperiala) si Zebra de munte. Pot fi intalnite intr-o varietate de habitate: campie, savana, zone cu paduri, dealuri si munte. 

Originea zebrei este necunoscuta. Se fac presupuneri ca ar proveni din Anglia, Italia, Portugalia, etc. Cert este ca numele latin este "Equiferus" care inseamna cal salbatic. Zebra au evoluat in ultimii 4 milioane de ani din caii vechi. Se presupune ca dungile au aparut de-a lungul timpului in timpul evolutiei. Zebra de campie este specia cea mai comuna intalnita in zonele de campie in sudul si estul Africii.
 zebra animal salbatic

Hrana Zebra

Hrana zebrelor este alcatuita aproape in totalitate din furaje, dar poate manca ocazional si arbusti, plante, ramuri, frunze sau scoarta de copac. Sistemul lor digestiv le permite sa supravietuiasca cu diete de calitate nutritiva mai mica decat alte ierbivore. 

Aspect Zebra

Zebra comuna are inaltimea la umar 1.3m, lungimea corpului de 2 - 2.6m si o coada de 50cm. Poate cantari pana la 350kg, masculii fiind mai mari si mai grei decat femelele. Zebra Grevy este mai mare decat zebra comuna (zebra de campie), iar zebra de munte este cea mai mica dintre cele tre specii. La inceput s-a crezut ca zebrele sunt animale albe cu dungi negre, apoi s-a dovedit ca de fapt culoarea animalului este neagra si dungile sunt albe. Dungile sunt verticale pe cap, gat, corp si mare parte din corp, iar orizontale pe picioare. Dungile verticale ajuta zebra sa se camufleze in iarba, acest lucru o ajuta sa scape de animale pradatoare, cel mai mare pradator fiind leul. Alta ipoteza este aceea ca mai multe zebre grupate ii fac confuzi pe pradatori lasandu-i sa creaza ca este de fapt un singur animal mare. Acest lucru ii ingreuneaza sarcina si celui mai mare animal, leul caruia ii este mai greu sa aleaga tinta. Alta varianta a dungilor este faptul ca unicitatea lor ii ajuta pe indivizi sa se distinga intre ei. Personal ultima ipoteza cu distingerea o consider nula, caii nu au dungi si se disting intre ei.

Comportament Zebra

Zebrele sunt animale mai lente decat caii, dar rezistenta lor le ajuta sa scape de pradatori. Cand sunt urmarite zebrele alearga, ca si iepurii, in zig-zag ceea ce ii ingreuneaza pradatorilor sarcina. Cand sunt incoltite zebrele lovesc cu copita sau musca atacatorii. Au o vedere excelenta. Ca majoritatea animalelor cu copite au ochii situati pe partile laterale ale capului, putand sa acopere un camp vizual mare. Au si posibilitatea sa vada noaptea, dar nu la fel de bine ca cele mai multe animale de prada (felinele). Exceleaza si la capitolul auz, urechile sunt mai mari si mai rotunde decat ale cailor. Ca si caii, isi poate roti urechile in aproape toate directiile. In afara de vaz si auz, zebrele au un simt acut al mirosului si gustului. 

La fel ca majoritatea famililor de cai zebrele sunt foarte sociale. Structura lor sociala depinde de specie. Zebrele traiesc in haremuri compuse dintr-un armasar si 6-7 si majii lor. Cand haremul este atacat de hiene sau alte animale, femelele formeaza un cerc si baga manjii la mijloc in timp ce masculul incearca sa indeparteze pericolul. La fel ca si caii, zebrele dorm in picioare si dorm numai atunci cand se afla langa alte zebre sa fie anuntate daca vine vreun pradator. 

S-a incercat domesticirea zebrelor deoarece acestea au o rezistenta mai mare la bolile africane. Acest lucru nu a reusit din cauza caracterului imprevizibil al animalului si a tendintei de a se panica sub stres. Omul modern a avut si are un mare impact asupra populatiei de zebra. Datorita popularitatii aceste animale sunt vanate pentru pielea si carnea lor. Zebra de munte a fost aproape de disparitie in anul 1930 cand a avut o populatie mai mica de 100 de indivizi. Aceasta s-a imbunatatit usor datorita eforturilor de conservare. Specia este inca pe cale de disparitie si protejata in unele parcuri nationale. Quagga este o specie disparuta. 

Sunt intalnite in basmele populare africane in care se povestesc cum au aparut dungile lor. Apar pe stema monedei din Botswana. Sunt prezente si in filme si desene animate, toti copii indragesc zebra din filmul Madagascar.

Reproducere Zebra

Femelele zebre ajung la maturitate mai devreme decat masculii, o iapa poate avea primul manz la varsta de trei ani. Masculii ating maturitatea sexuala la varsta de 5-6 ani. se poate naste un manz la fiecare 12 luni. Acesta ramane alaturi de mama lui pana la varsta de un an. Manjii au la nastere aproximativ 70kg. Se pot deplasa si pot fi alaptati de iapa la putin timp de la nastere. Culoarea blanii la nastere este alb-maro.

In ceea ce priveste coloritul zebrelor, un studiu ne demonstreaza ca numarul dungilor precum si intensitatea acestora se datoreaza atat temperaturilor cat si cantitatiilor de precipitatii. Un alt studiu ne sugereaza ca zbrele au dungi pentru a se apara mai usor de tantari si muste si nu pentru a le ajuta sa se camufleze pentru a scapa de pradatorii lor.